Mansarda in care o sa mor

Deschid o usa de apartament, intru, sunt intr-o mansarda. Inchid usa dupa mine, imi pun geanta in cuier, ma descalt si arunc cheile pe canapeaua din sufragerie. Acolo locuiesc. In fata sufrageriei e dormitorul. Usa e deschisa si se vede patul pe care sta un barbat la vreo 30 de ani, cu un tricou rosu si blugi negri. Sta pe margine, cu capul in maini si un telefon mobil langa el. Imi dau seama ca nu are ce cauta acolo, ca e in casa mea si incep sa ma gandesc cum sa ies fara sa ma observe. Suna telefonul fix. E un telefon vechi pe o masuta inalta, in capatul holului. Ma duc sa raspund. E barbatul din camera care imi spune "iesi din casa. nu de mine trebuie sa-ti fie frica. aici am murit eu. aici o sa mori si tu". Ma duc repede in sufragerie ca sa imi iau cheile de pe canapea si trecand prin fata dormitorul vad ca barbatul nu mai e acolo. O iau foarte incet spre iesire, gandindu-ma ca nu o sa ma simta orice ar fi in casa. Inainte sa ajung la usa, prin fata mea incep sa zboare obiecte care ies din bucataria din dreapta mea. Le ocolesc speriata, deschid usa si ies. Incerc sa o inchid dupa mine dar ceva trage de clanta de pe partea cealalta. Trag cu toata puterea si reusesc sa o inchid.
Ma trezesc.